Iată 8 moduri în care cortexul tău prefrontal (CPF) îți ghidează comportamentul

Rolul funcției executive în comportamentul uman este de a coordona multele activități ale creierului necesare pentru:

• stabilirea obiectivelor;
• realizarea de planuri pentru atingerea obiectivelor;
• organizarea pașilor în îndeplinirea planurilor;
• a garanta că rezultatele dorite sunt atinse.

Această capacitate poate fi asemănată cu cea a directorului executiv din cadrul unei companii.

Neurologii și psihologii nu sunt pe deplin de acord că CPF-ul este CEO-ul creierului, dar majoritatea recunosc că multiple funcții executive sunt mediate de lobii frontali.

Funcțiile enumerate mai jos sunt cele mai des ghidate de CPF:

1. Gândirea abstractă

Perceperea relațiilor dintre stimuli – așa cum spune zicala ”a nu vedea pădurea de copaci” – depinde de gândirea abstractă. Ce ai face dacă ți s-ar cere să grupezi o foarfecă, un pahar pentru apă, un topor și o roabă în două categorii de obiecte asemănătoare? Ai putea decide că foarfeca și paharul pentru apă merg împreună pentru că sunt folosite în interiorul casei, în timp ce toporul și roaba sunt folosite în aer liber.

2. Schimbarea atenției

Poți găsi o altă grupare? Foarfeca și toporul taie; paharul și roaba conțin. Mulți oameni cu deficiențe executive consideră că este dificil să își schimbe atenția și ei tind să își mențină percepțiile și comportamentele lor originale – chiar și după ce utilitatea acestor asociații a expirat de mult.

  3. Manipularea informației

Aproape toate operațiunile cognitive de ordin superior necesită manipularea în timp real a informațiilor deținute în memoria pe termen scurt. De exemplu, pentru a se pregăti pentru o petrecere de seară, o gazdă trebuie să jongleze cu orele la care se vor servi diferitele feluri de mâncare și trebuie să ia în considerare dorințele și antipatiile fiecărui invitat.

  4. Planificarea și previziunea

Pregătirea pentru o vacanță în Costa Rica sau în Asia de Sud-Est necesită previziuni și analize ale condițiilor și ale nevoilor la destinație, care pot fi foarte diferite de condițiile și nevoile de acasă. O persoană cu disfuncție executivă este adesea incapabilă să formeze un model mental al unui viitor diferit.

  5. Monitorizarea și corectarea erorilor

Aceste procese sunt întâlnite când rezultatele nu corespund intențiilor. Acest efect poate fi văzut, de exemplu, la o persoană care conduce spre un florar special pentru a cumpăra flori pentru o petrecere pe care o organizează în acea seară și constată că magazinul este închis. În funcție de modul în care îi funcționează CPF (CEO-ul creierului) persoanei respective, acesta poate (sau nu) să meargă la un alt florar din cealaltă parte a orașului, cu sau fără să considere că respectiva călătorie nu le-ar permite să se întoarcă acasă decât după ce oaspeții vor sosi.

  6. Luarea deciziilor

Ia în considerare o persoană care are probleme în a găsi o cale de mijloc. Acesta ar putea să-și reducă cheltuielile sau să-și crească veniturile, ambele necesitând ”cântărirea” optiunilor, luarea unei decizii și rezolvarea problemei. Persoanele cu disfuncții executive nu pot soluționa o alegere, în special în situațiile în care răspunsul corect nu este evident sau anterior învățat. Acestea pot urma orbește sugestiile altor persoane, motiv pentru care pot fi ușor influențate.

  7. Inhibiția

Răspunsurile automate pot fi nefolositoare sau chiar dăunătoare. Imaginează-ți că tocmai ai câștigat un premiu important; reacția ta ar fi să spui tuturor vestea bună. Așteptarea până când ceilalți finaliști sunt informați corespunzător despre pierderea lor necesită inhibiție.

  8. Funcționarea socială

Neputința de a procesa sau de a livra în mod corespunzător indicii sociali poate avea consecințe devastatoare. De exemplu, dacă vezi că prietenul tău s-a tăiat și sângerează în urma unui accident care implică unelte electrice, ai ști imediat că trebuie să-l ajuți să oprească sângerarea și să ai grijă de rană (sau să mergeți la camera de urgențe!), mai degrabă decât să consideri că unealta trebuie curățată imediat. Corect?

Sistemele tale ascunse de credință îți guvernează realitatea

Multe dintre convingerile noastre – despre noi înșine, despre lume, despre situația noastră financiară, despre sănătatea noastră – se bazează pe informații depășite și eronate. De exemplu, dacă ești convins că ești sănătos, creierul tău răspunde ca și când ar fi adevărat și chiar va ignora informații exacte dacă acestea contravin acestor credințe. Este un răspuns placebo și chiar dacă credința ta poate fi falsă, te ajută să îți menții speranța și încrederea.

Cu alte cuvinte, convingerile iluzorii îți intensifică starea de spirit, iar o stare de spirit pozitivă prevestește o vindecare mai rapidă și o productivitate sporită la locul de muncă. Problema de față, după cum arată studiile, este următoarea: convingerile și emoțiile tale adesea te orbesc de la strategii noi și mai bune care te vor ajuta să îți atingi diferite obiective specifice.

Încearcă acest exercițiu mental:

• fă o listă cu credințele pe care le ai în legătură cu câștigarea banilor, obținerea succesului și atingerea fericirii;
• presupune acum, că unele dintre aceste credințe sunt false;
• încercuiește-le pe cele care ar putea fi iluzorii și scrie o altă credință, mai exactă

Simplul act de a pune la îndoială ipotezele tale de bază creează o stare de conștientizare mai amplă, stare care permite centrelor de creare ale creierului să vină cu soluții noi pentru problemele vechi.

SURSĂ: https://www.myneurogym.com/